Kabuto Daimyo

Kabuto în limba japoneză este un cuvânt generic ce desemnează orice fel de cască.

Căștile erau construite din mai multe placi nituite între ele (se putea ajunge până la o sută de placi). Plăcile erau dispuse pe verical. Dispunerea radia de la un orificiu din creștetul căștii (tahen); acest orificiu avea un dublu rol – de aerisire și pentru a trece nodul de ssu prin el.

Începând cu perioada shogunat-ului Tokugawa, armurile au devenit mai elaborate, cu aplicație către ecemonial. Armurile au continuat să se producă până către sfârșitul perioadei Edo (1nul 1867).

Au fost produse și un număr impresionant de armuri ușoare pentru pedestrașii Ashigaru. Aceste armuri ușoare se numeau tatami.

Kabuto a fost o parte importantă a echipamentului războinicilor japonezi (bushi). Atât de importantă încât există proverbe legate de kabuto:   

• Katte kabuto no o o shimeyo – cu înțelesul de ”a nu te culca pe o ureche” după o victorie;

• Kabuto o nugu: a-ți scoate casca, cu sensul de a te preda.

În zilele noastre, fie ca sunt reproduceri la scară reală sau de dimensiuni mici, yoroi și kanuto sunt achiziționate mai ales de japonezi pentru a decora interiorul case sau al sălii de antrenament.

De asemena există credința că în prezența acestora fiecare băiat din familie va crește puternic și sănătos!