Coş  

(gol)

Featured products

Use mouse wheel to scroll

Budo Best
Echipament arte martiale
Echipament arte martiale

Parti componente ale katana

  1. a.    Parti component ala lamei
  • Kissaki – varful lamei, definit ca zona de dincolo de yokote.
  • Yokote - o mica delimitare in unghi drept de la ridicatura central (shinogi) ce delimiteaza kissaki.
  • Descriere parti ale lamei katanaShinogi – o muche (ridicatura) de ambele parti ale lamei, ce porneste de la yokote; usual este mai aporoape de mune (spatele sabiei) decat de ha (tais)
  • Ha – taisul lamei
  • Hamon – desenul de pe marginea lamei dintre taisul tratat termic si restul lamei din metal netratat termic (restul lamei)
  • Boshi – desenul tratamentului termic ce se intinde in kissaki
  • Ji – zona dintre ha si shinogi
  • Shinogiji – zona dintre shinogi si mune
  • Mune – muchia din spate a sabiei
  • descriere parti componente lamaMunemachi – crestatura in spatele lamei care defineste zona de unde incepe manerul (nakago)
  • Hamachi - crestatura in zona taisului care defineste zona de unde incepe manerul (nakago)
  • Habakimoto – zona acoperita de habaki
  • Nakago – partea nefinisata a lamei ce se afla in maner cand sabia este montata
  • Yasurime – hasuratiile de pe nakago ce difera de la maestru la maestru si de la scoala la scoala; constituie totodata o semnatura aditionala
  • Mei – semnatura; la tachi semnatura se afla pe parte ape care pozitionam sabia cu taisul catre dreapta: la katana se afla pe partea de sus a nakago cand pozitionam taisul catre stanga
  • Nakagojiri – capatul nakago-ului
  • Mekugiana – orificiul de fixare a lamei in maner
  • Nagasa – lungimea lamei definite ca o linie dreapta dintre munamachi si varful sabiei
  • Sori – curbura sabiei definite ca distanta perpendicular dintre punctul cel mai coborat al spatelui sabiei (mune) si nagasa
  • Sakihaba – latimea lamei in zona yokote
  • Motohaba – latimea in zona habakimoto; se foloseste termenul fumbari cand latimea din zona motohaba este considerabil mai mare decat in zona sakihaba

Tipuri de sectiuni ala lamei:

  • Hira-zakuri – plata, fara shinoji (muchie pe laterala lamei), cu aspect triunghiular al sectiunii transversal
  • Kiriha-zakuri – cu laterale plate dar cu un unghi ascutit intre acestea si tais.
  • Shinogi-zakuri – are pe laterale o muchie (shinogi) mai apropiata de spatele sabiei (mune) decat de tais (ha)
  • Kissaki-moroha-zukuri (sau kogarasu-zukuri) are doua taisuri catre varf si un singur taisi catre maner, cu o muchie lateral ce este pozitionata pe central lamei

Tipuri de curburi ale lamei:

  • Koshizori – central curburii se afla langa maner sau chiar in maner
  • Toriizori – central curburii se afla cu aproximatie in central lamei
  • Sakizori – central curburii se afla catre varful sabiei
  • Uchizori – o curbura foarte mica, mai degraba catre capatul manerului decat catre lama

Tipuri de mune (muchia din spate a sabiei)

  • Iorimune – ascutit
  • Marumune – rotund
  • Mitsumune – cu trei muchii

Tipuri de nakago (manerul lamei)

  • Funagata – scurt, retezat; numele sugereaza profilul unui vas japonez de pescuit
  • Kujimomo – ingustandu-se abrupt dinspre taisul lamei catre mubhia din spate a lamei (in japoneza traducerea exacta este “coapsa de fazan”)
  • Ubu – nu se refera la forma, doar defineste ca hamachi si munamachi sunt in locul locul initial si in stare foarte buna; de asemenea manerul lamei poate fi numit ubu daca a fost usor modificat sau I s-a dat o alta gaura (mekugiana) datorita remontarii

Tipuri de profile ale manerului lamei

  • Iriyamagata – asimetric, in forma de V
  • Kengyo – simetric in forma de V
  • Kurijiri – asimetric rotund, in forma de V

Tipuri de Yasurime (hasuratiile de pe nakago)

  • Kiri – in unghi drept pe manerul lamei
  • Katte Sagari – usoara inclinatie catre muchia de sus a nakago
  • Sujikai – inclinatie medie catre muchia de sus a nakago
  • Osujikai – inclinatie pronuntata catre muchia de sus a nakago

Tipuri de varfuri ale lamei (kissaki)

  • Ko-kissaki – scurt in raport cu latimea lamei in apropierea manerului
  • Chu-kissaki – de lungime medie in raport cu latimea lamei in apropierea manerului
  • Ikubi-kissaki - scurt in raport cu latimea lamei in apropierea manerului si arecum bont (in limba japoneza este numit “grumaz de mistret”)

Tipuri de granulatii ale lamei in zona ji

  • Itame – reproduce textura lemnului debitat pe inversul fibrei
    • Nagare-itameeste o variant in spirala a desenului
    • Ko-itame – este o variant a itame cu o granulatie mai fina
    • Masame – desen de linii relative drepte si paralele ce alearga pe toata lungimea lamei
    • Mokume – reproduce textura lemnului dar intr-o variant mai compacta
    • Ayasugihada – desen regula, concentric, sub forma de vbaluri ce reproduce desenul lemnului provenit de la copacul sugi (conifer din familia Taxodiaceae)

Tipuri de boshi

  • Omaru larg, cu o curbura accentuate a hamon-ului in zona kissaki
  • Komaru – cu o mica curbura catre final
  • Midarekomi – cu iregularitati continue ale hamon-ului principal, catre varf
  • Notarekomi – unduiri line si continue ale hamon-ului principalcatre varf
  • Hakikake – suprafata plana sau cu aspect de pensulare a modelului nie (informaii suplimentare la informatiile despre aspectul zonelor ha si ji).

Tipuri de hamon

  • Suguha – drept; termenul chu-suguha este folosit pentru o latime a ha medie, hososuguha pentru o latime ingusta si suguha pentru a latime foarte ingusta a ha
  • Midareba – neregulat: komidare – iregularitati mici si frecvente; omidare – neregularitati mai mari si mai putin frecvente
  • Notareba – unduire lina; konotare unduirea este mica si frecventa; onotare – unduirea este mai larga si mai putin frecventa
  • Choji – neregulat, cu linii din hamon  ce se extind catre ha
  • Gunome – un desen constituit din mici curbe
  • Gunome choji – combina aspectul choji si gunome
  • Toranha – un desen foarte larg si neregulat
  • Sambonsugi – unduiri in unghi ascutit de cate trei, de inaltimi diferite, ale desenului
  •  Juzuba – similar cu choji dar cu ub desen mai fin si mai larg
  • Hitatsura – cu desenul de tratare termica vizibil de-a lungul muchiei laterale la fel de bine ca si linga taisul lamei

Tipuri de prezentare a ha si ji

  • Nie, nioi –zona stralucitoare a structurii cristaline a otelului, rezultata in urma procesului de tratare termica si formarii hamon-lui, in contrast cu zona moale a amei, cu aspect perlat. Cand aspectul este discret se numeste nie: cand aspectul este cetos se numeste nioi. Acest aspect nu poate fi prezentat in schite si este vizibil doar la o examinare apropiata, in conditii de iluminare speciala.
  • Konie – cu nie mic
  • Jinie nie aflat mai degraba in ji decat in ha
  • Chikeio linie stralucitoare in ji
  • Ashi  - prins in zona de structura martensita (constituent structural al oțelurilor călite, cu o densitate foarte mare), proiectat in ha in unghi drept fata de hamon. Ko-ashi, saka-ashi si choji-ashi sunt variante tipice
  • Yo ashi detasat, sub forma de frunza in hamon
  • Sunagashi – linia nie in ha, parallel cu hamon-ul
  • Kinsuji – ca chikei (o linie stralucitoare in ji) dar existent in ha; inazuma este variant unghiulara
  • Utsuri – zona usor mata a a cristalelor de metal ce marginesc hamon-ul, deseori  aparand ca un reflex al sau pe ji; este separat de hamon de o zona mai intunecata, mai putin reflectorizanta

AcasăAcasă

Increase your website traffic with Attracta.com